Echilibrul intre viata sociala si cea de acasa

O adevarata revolutie! Cum poate un bebelus de doar 55 cm si care cantareste doar 4 kg sa schimbe intr-atat mersului zilnic al lucrurilor? Nu mi-am dat seama de cum „se scurge timpul". Si totusi, merita efortul. Nu se compara nimic cu faptul ca ii privesti cum cresc. Putin cate putin, ma organizez astfel incat sa fiu prezent si in viata de familie dar si la distractie. Cred ca este mai mult o problema de gasirea echilibrului perfect. Sotia mea nu are de ce sa se planga. Iesirile noastre la restaurant sunt sfinte!

A aparut cel mic, timpul meu liber a zburat pe fereastra!

M-am adaptat la programul celui mic la nastere si la revolutia implicata in tot acest timp: alaptatul la fiecare 4 ore, noptile nedormite... Sunt epuizat! Pentru moment, copilul meu este viata mea! Le spun la revedere noptilor in care ma plimbam cu prietenii, savurarii unui pahar dupa o zi de munca, unui concert cu sotia si cinele romantice. Mi-e dor de toate astea, dar nu mai conteaza. Ce fac acum este temporar si am destule de facut asa ca nu prea mai am timp sa ma gandesc la asta.

Noile mele activitati (foarte linistite, de altfel) in timpul liber

De cand a aparut copilul, totul s-a schimbat!

Jocul meu preferat in momentul de fata este cum sa sufli pe burtica bebelusului. Lucrurile se petrec la fel de fiecare data, dar cel mic rade cu atata pofta!

Si apoi, mai sunt si imbratisarile, masajul si minunatele jocuri educative.

Activitatile mele si ale sotiei din timpul serii au suferit si ele unele modificari. Dupa ce bebelusul a adormit in cele din urma nu mai avem timp decat sa ne luam cina, sa vedem un film si... gata!

Mi-am schimbat chiar si prietenii, iar in prezent nu mai ies decat cu alti tati, ca si mine. In loc sa mergem intr-un bar ne intalnim in parc, in timp ce mamele fac cumparaturile. Da, stiu, pare ca nu e cine stie ce distractie, dar ador absolut fiecare moment. Ceea ce ma face sa apreciez si mai mult toate cele ce mi se intampla, este ca stiu ca nu vor dura foarte mult.

Inapoi la serviciu

Copilul meu a crescut mult si cred ca ma aflu pe drumul bun. Si-a gasit o rutina ideala si cred ca si noi, de altfel. Bebelusul doarme regulat, partenera mea este chiar si mai sexy si am timp sa o scot la o cina in oras.

Am gasit chiar si o bona: o adevarata comoara. Astfel ca atunci cand putem, o chemam ca sa putem sa iesim si noi in oras cu prietenii si sa ne prefacem ca suntem tineri din nou.

Curand o sa pot juca din nou fotbal duminica dimineata cu prietenii mei si voi merge impreuna cu sotia intr-o escapada romantica, ceva ce n-am mai facut de atata amar de vreme...dar asta ramane surpriza!