Nevoile nutritionale ale copilului mic

La fel ca adultii, copiii au nevoie zilnic de macronutrienti, micronutrienti si apa, in cantitati adaptate varstei, greutatii, ritmului de crestere si etapei de dezvoltare. Macronutrientii includ proteinele, glucidele si lipidele, adica nutrientii de care organismul are nevoie in cantitati mai mari pentru energie, crestere si dezvoltare. Micronutrientii includ vitaminele si mineralele, necesare in cantitati mai mici, dar esentiale pentru imunitate, oase, creier si functionarea normala a organismului.

In primele luni de viata, laptele matern sau formula reprezinta principala sursa de nutritie. Conform CDC, alimentele solide pot fi introduse in jurul varstei de 6 luni, iar introducerea lor inainte de 4 luni nu este recomandata. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in perioada 6-23 de luni, alimentatia complementara trebuie sa fie adecvata varstei, sigura, variata si bogata in nutrienti, pentru a sustine cresterea si dezvoltarea copilului.

Pe masura ce copilul creste, alimentatia devine mai variata si poate include treptat alimente din principalele grupe alimentare. Dupa varsta de 1 an, copilul poate avea mese mai apropiate de cele ale familiei, dar adaptate varstei, texturii acceptate si nevoilor sale nutritionale.

Pentru copilul mic, alimentatia zilnica poate include, in functie de varsta si de recomandarile medicului pediatru:

• Proteine: carne, peste, oua, leguminoase si produse lactate.
• Lactate: lapte, iaurt, branza sau alte produse lactate potrivite varstei. Conform NHS, dupa varsta de 12 luni, laptele sau apa, alaturi de laptele matern, pot ramane bauturi principale pentru copil.
• Fructe: portii adaptate varstei, oferite zilnic.
• Legume: legume variate, gatite sau crude, in functie de varsta, toleranta si textura acceptata.
• Glucide: cereale, paine, paste, orez, cartof sau ovaz.
• Lipide: uleiuri vegetale, unt, avocado, peste gras, seminte sau nuci macinate fin, daca sunt potrivite varstei si nu exista risc de inec.
• Apa: oferita zilnic, in cantitati adaptate varstei, alimentatiei, temperaturii si nivelului de activitate.

Zincul: Este necesar pentru buna functionare a sistemului imunitar, pentru sinteza ADN si ajuta copiii in procesul de crestere. Surse: stridii, crab, homar, carne rosie, piept de pui, naut, linte, fasole, seminte de dovleac, caju, ciocolata rosie.
 

Proteinele 

Asigura cresterea si dezvoltarea organismului: muschi, oase, creier, piele, sange. Au rol important in sistemul imunitar al corpului si in productia de hormoni. Surse de Proteine: Laptele matern, carne, produse lactate (branza, iaurt), ou, soia, linte, fasole, cereale, seminte si nuci.

Si dupa varsta de 1 an laptele ramane un aliment de baza in hrana zilnica a copilului de varsta mica. Se recomanda 400 – 500 ml de lapte zilnic, in alimentaţia copiilor de peste 1 an. Daca alaptarea nu mai este posibila, dupa varsta de 1 an se recomanda un lapte pentru copii de varsta mica adaptat nevoilor nutritive ale copilului.

Carbohidratii

“Se gasesc in plante (cereale, legume, fructe).  Carbohidratii sunt substante energetice care, prin procesul de oxidare in urma caruia rezulta dioxid de carbon si apa, asigura peste 65% din energia consumata de organism.” (conform Dr. Oros)

Surse de Glucide (Carbohidrati):

• Cereale: grau, ovaz, orez, mei, quinoa, porumb, secara, orz triticale, grau spelt;
• Leguminoase: linte, mazare, fasole, naut, soia;
• Legume amidonoase: cartof, porumb, mazare;ju, ciocolata rosie.

Exemple de cantitati in alimentatia copilului mic

Cantitatile de mai jos sunt orientative si pot varia in functie de varsta, greutate, apetit, ritm de crestere si nivel de activitate. Conform OMS, alimentatia complementara trebuie introdusa treptat de la aproximativ 6 luni, cu alimente sigure, variate si adaptate varstei. Pentru mai multe informatii despre aceasta etapa, poti consulta si Ghidul tau pentru introducerea alimentelor solide in alimentatia bebelusului. Dupa 1 an, copilul poate avea mese mai apropiate de cele ale familiei, dar cu portii si texturi potrivite varstei.
 

Ce cantitati de alimente sunt potrivite pentru bebelusul de 6-12 luni?

• Proteine: 20-30 g carne, peste sau leguminoase bine gatite si pasate, introduse treptat; ou conform recomandarii medicului pediatru.
• Lactate: laptele matern sau formula ramane principala sursa de nutritie; iaurtul simplu sau branza proaspata pot fi introduse treptat, in cantitati mici, daca sunt potrivite varstei.
• Fructe: 50-100 g/zi, sub forma pasata, moale sau taiata in forme sigure, in functie de etapa de diversificare.
• Legume: 50-100 g/zi, gatite, pasate sau moi, adaptate texturii acceptate.
• Lipide: 5-10 g/zi, din uleiuri vegetale, avocado sau alte surse potrivite varstei.
• Glucide: 50-80 g/zi, din cereale pentru copii, orez, ovaz, cartof sau alte surse potrivite varstei.
• Apa: cantitati mici, oferite odata cu diversificarea, conform recomandarilor medicului pediatru.

Ce cantitati de alimente sunt potrivite pentru copilul de 1-2 ani?

• Proteine: 30-35 g carne sau peste/zi; 1 ou de 1-2 ori pe saptamana; leguminoase bine gatite ca alternativa.
• Lactate: 350-500 ml lapte/zi sau echivalent in iaurt, branza ori alte produse lactate potrivite varstei.
• Fructe: 120-150 g/zi, in portii adaptate varstei.
• Legume: 120-150 g/zi, gatite sau crude, taiate in forme sigure pentru copil.
• Lipide: 15-20 g/zi, din uleiuri vegetale, unt, avocado, peste gras sau seminte/nuci macinate fin, daca sunt potrivite varstei.
• Glucide: 100-120 g/zi, din cereale, paine, paste, orez, cartof sau ovaz.
• Apa: 600-700 ml/zi, adaptat alimentatiei, temperaturii si nivelului de activitate.

Ce cantitati de alimente sunt potrivite pentru copilul de 2-3 ani?

• Proteine: 35-45 g carne sau peste/zi; 1 ou de 2-3 ori pe saptamana; leguminoase ca alternativa vegetala.
• Lactate: 350-500 ml lapte/zi sau echivalent in iaurt, branza ori alte produse lactate.
• Fructe: 150-200 g/zi, in portii potrivite varstei.
• Legume: 150-200 g/zi, variate si adaptate preferintelor copilului.
• Lipide: 20-25 g/zi, din uleiuri vegetale, unt, avocado, peste gras, seminte sau nuci macinate.
• Glucide: 120-150 g/zi, din cereale, paine, paste, orez, cartof, ovaz sau alte surse de energie.
• Apa: 700-900 ml/zi, in functie de alimentatie, temperatura si activitate.

Ce cantitati de alimente sunt potrivite pentru copilul de 3-5 ani?

• Proteine: 45-60 g carne sau peste/zi; 1 ou de 2-3 ori pe saptamana; leguminoase ca alternativa.
• Lactate: 400-500 ml lapte/zi sau echivalent in iaurt, branza ori alte produse lactate.
• Fructe: 200-250 g/zi, ca parte din mese sau gustari.
• Legume: 200-250 g/zi, cat mai variate.
• Lipide: 25-30 g/zi, din uleiuri vegetale, unt, avocado, peste gras, seminte sau nuci macinate.
• Glucide: 150-180 g/zi, din cereale, paine, paste, orez, cartof sau ovaz.
• Apa: 900-1200 ml/zi, oferita regulat pe parcursul zilei.

Aceste cantitati sunt repere generale, nu reguli fixe. Pentru recomandari personalizate, mai ales in cazul alergiilor, intolerantelor, refuzului alimentar, restrictiilor alimentare sau problemelor de crestere, parintii ar trebui sa discute cu medicul pediatru.

Zincul: Este necesar pentru buna functionare a sistemului imunitar, pentru sinteza ADN si ajuta copiii in procesul de crestere. Surse: stridii, crab, homar, carne rosie, piept de pui, naut, linte, fasole, seminte de dovleac, caju, ciocolata rosie.

Lipidele

Reprezinta rezerva de energie, au rol in structura si functionarea tuturor celulelor din corp. Surse de lipide: Unt, galbenus de ou, uleiuri vegetale presate la rece, avocado, seminte si nuci, peste gras.

Vitaminele

Exista 13 vitamine esentiale, din care majoritatea trebuie luate din alimente. Vitaminele nu contin energie si nici calorii.

• Vitamina A: Este importanta pentru buna dezvoltare si functionare a ochilor, pielii, a membranelor mucoase si a sistemului imunitar. Se gaseste in fructe, legume, oua, lapte, ficat, morcovi, spanac, legume galbene sau portocalii.
• Vitamina C: Contribuie la functionarea normala a sistemului imunitar, ajuta la absorbtia fierului, fiind si un antioxidant puternic. Alimente bogate in vitamina C: catina, macese, coacaze, brocoli, patrunjel, ardei verde, citrice.
• Vitamina D: Permite calciului să se fixeze corect in oase, facandu-le rezistente si sanatoase. Corpul sintetizeaza Vitamina D in timpul expunerii la soare, insa uneori nu este suficienta.  Iata cateva alimente bogate in Vitamina D: peştele gras (macrou, sardine, somon, hering), mai întâi mixat intr-un piure, iar mai apoi bucatele; ficatul; ouale; laptele pentru copii imbogaţit cu vitamina D.
• Vitamina K: Este produsa de bacteriile din intestin si are un rol esential in procesul de coagulare a sangelui. Vitamina K se gaseste in legume verzi: spanac, varza, dar si in peste si ficat.

Saruri minerale

In corp exista peste 60 minerale, iar 15 trebuie procurate din alimente: Ca, Na, K, Mg, P, Cl, S, Mn, Fl, Se, I, Zn, Cu, Cr, Fe.

• Calciu: Are un rol esential in cresterea si dezvoltarea oaselor, in functionarea muschilor dar si a inimii. Surse de Calciu: lapte, branza, iaurt, broccoli, kale, cereale cu adaos de calciu, produse din soia, sucuri.
• Fierul: Este necesar pentru sinteza hemoglobinei care transporta oxigenul la celule. Alimente care contin fier: carne rosie, galbenus de ou bine fiert (pana la un an, iar apoi oul intreg), legume bogate in fier (spanac, broccoli, mazare verde, fasole verde), leguminoase (linte, naut, fasole uscata), cereale (paste, orez si paine integrala), fructe proaspete si uscate, faramitate (struguri, smochine, prune uscate). Nu uita ca pentru asimilarea fierului este nevoie si de Vitamina C (brocoli, patrunjel, coacaze, citrice).
• Fluorul: Intareste smaltul dintilor de lapte si previne cariile. Surse: sardine in conserva, sucul de grapefruit, peste, carne de pasare.
• Zincul: Este necesar pentru buna functionare a sistemului imunitar, pentru sinteza ADN si ajuta copiii in procesul de crestere. Surse: stridii, crab, homar, carne rosie, piept de pui, naut, linte, fasole, seminte de dovleac, caju, ciocolata rosie.